În urma aderării României la Uniunea Europeană în anul 2007, fluxul migratoriu al forței de muncă românești către alte state membre a cunoscut o creștere semnificativă.
Această migrație a fost determinată în principal de discrepanțele economice de la acel moment dintre România și alte țări ale Uniunii Europene, precum și de oportunitățile de angajare și de condițiile de trai mai bune oferite de acestea. Astfel, diaspora românească a devenit una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, cu milioane de români care locuiesc și lucrează în acest moment în afara granițelor țării.
Revenind la momentul actual, în 2024 România se confruntă cu o problemă majoră de depopulare, determinată în principal de migrație, scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Această tendință a dus la o criză a forței de muncă și la un declin economic în anumite regiuni ale țării.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană se confruntă cu propriile sale provocări legate de migrația necontrolată în urma valurilor de refugiați din zonele destabilizate, de povara economică pe care o reprezită acest flux migratoriu continuu dar și de creșterea infracționalității la nivelul statelor membre.
Pactul Migraţiei şi Azilului adoptat în anul 2024 de Parlamentul European nu va ajuta în gestionarea migranților, dar va impune cote obligatorii de refugiați pentru toate statele membre, sau, varianta de “solidaritate alternativă”, o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat. România nu poate accepta un astfel de proiect legislativ!
România a pierdut de la aderarea la Uniunea Europeană între 5 și 7 milioane de români activi pentru care nu ne-a fost îngăduit să facem programe de aducere acasă. De ce? Pentru că statele Uniunii Europene nu își permit să piardă această forță de muncă bine calificată și ieftină care nu poate vreodată să fie înlocuită de valurile de refugiați, majoritatea asistați social.
La momentul aderării la Uniunea Europeană nu am fi putut concepe că aproape 20 de ani mai târziu, o Românie depopulată va fi forțată să accepte refugiați fie din coloniile africane ale statelor europene fie din zonele destabilizate în ultimii 30 de ani de garantul securității globale, SUA.
Experiența statelor din vestul Europei care și-au deschis brațele pentru a primi migranți ne-a demonstrat că “integrarea refugiaților” nu este posibilă. Europa occidentală se transformă de la an la an în ghetou, cu criminalitate crescută și cu acte de terorism din ce în ce mai dese.
În această situație complexă, programul “Înapoi acasă” vine ca răspuns la aceste provocări, propunând politici și programe având ca obiectiv atragerea și reintegrarea cetățenilor români din diaspora în țară.
Motive pentru un astfel de program:
- Economic: Revenirea și reintegrarea românilor din diaspora poate aduce beneficii economice semnificative prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și stimularea dezvoltării economice în regiunile afectate de depopulare.
- Social: Programul oferă oportunități pentru românii care s-au întors să se reintegreze în comunitatea lor de origine și să contribuie la revitalizarea și dezvoltarea locală.
- Demografic: Încurajarea revenirii în țară a românilor din diaspora poate contribui la creșterea ratei de natalitate și la încetinirea procesului de depopulare.
- Migrație gestionată: Prin oferirea de sprijin și facilități pentru cei care se întorc, programul poate ajuta la gestionarea fluxurilor migratorii și la contracararea efectelor negative ale migrației necontrolate.
Prin implementarea acestor măsuri și politici, se urmărește crearea unui mediu propice pentru cei care se întorc acasă și pentru dezvoltarea durabilă a țării.
Motivele care stau la baza acestui program sunt multiple și fundamentate pe realitățile actuale atât din România, cât și din mediul internațional. În cele ce urmează, vom detalia motivele și obiectivele programului:
1. Contextul global și regional
În ultimii ani, societatea occidentală s-a confruntat cu schimbări profunde și provocări complexe. Decăderea valorilor tradiționale, pericolul ideologizării educației, obiectivele aberante de atingere a “neutralității climatice” care sărăcesc populația Europei și încălcările repetate ale drepturilor și libertăților cetățenești sunt doar câteva dintre problemele pe care le întâmpină statele occidentale. În acest context, românii din diaspora se confrunta cu dileme existențiale legate de identitate și apartenență culturală.
2. Depopularea României și nevoia de forță de muncă calificată
România se confruntă cu o criză demografică și de forță de muncă, datorată migrației și scăderii natalității. Această tendință are consecințe serioase asupra dezvoltării economice și sociale a țării. Întoarcerea diasporei române, care reprezintă o sursă valoroasă de forță de muncă calificată, poate contribui semnificativ la inversarea acestei tendințe.
3. Dorința diasporenilor de a fi a aproape de familie și comunitate
Motivele personale ale românilor din diaspora pentru întoarcerea acasă sunt diverse, dar unul dintre cele mai puternice este dorința de a fi aproape de familie și de comunitatea lor de origine. A fi parte a unei comunități strânse și de a contribui la dezvoltarea acesteia este o motivație puternică pentru mulți dintre cetățenii noștri din afara granițelor.
4. Pericolele și provocările migrației globale
Într-un context global marcat de migrație și diversitate, România trebuie să abordeze cu precauție pericolele asociate cu aducerea de forță de muncă din alte regiuni ale lumii. Amenințările la adresa coeziunii sociale, economice și culturale, precum și riscurile pentru securitatea națională, trebuie gestionate cu atenție și responsabilitate.
5. Politici și reglementări europene aberante
Uniunea Europeană a impus reglementări și cote referitoare la migrație, care pot afecta politicile interne ale statelor membre, inclusiv ale României. În acest sens, este important ca România să-și dezvolte propriile strategii și politici pentru gestionarea migrației și reintegrarea diasporei române, în conformitate cu valorile și interesele naționale.
Programul „Înapoi acasă”
Obiectiv: Atragerea și reintegrarea cetățenilor români din diaspora în România, prin măsuri economice, educaționale și sociale.
Servicii oferite:
- Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.
- Stimulente fiscale: Reduceri de taxe și alte beneficii fiscale pentru companiile care angajează cetățeni români întorși din diaspora
- Asistență pentru obținerea documentelor necesare (ex. acte de identitate, permis de muncă).
- Acces la servicii de sănătate.
Locuințe: Programe de subvenționare a chiriei sau oferte de locuințe sociale pentru cei care se întorc.
Acces la sănătate: Facilitarea accesului la servicii medicale prin înregistrarea rapidă în sistemul de sănătate publică.
Impact așteptat: O tranziție mai ușoară pentru românii care se întorc și o integrare rapidă în societatea românească.
Subvenții pentru afaceri
Programul „Start-Up Diaspora”
Obiectiv: Încurajarea cetățenilor români care au studiat sau au lucrat în străinătate să se întoarcă și să inițieze afaceri în România.
Beneficii:
- Subvenții financiare directe pentru start-up-uri (până la 50.000 de euro).
- Consultanță în afaceri și mentorat.
- Acces la rețele de mentorat și formare profesională.
Eligibilitate: Cetățenii români cu experiență profesională sau educațională în străinătate.
Impact așteptat: Creșterea numărului de start-up-uri și dezvoltarea economiei locale prin crearea de noi locuri de muncă.
Fondul de Dezvoltare Rurală:
Obiectiv: Oferă subvenții pentru cetățenii români din diaspora care doresc să înceapă afaceri în zonele rurale din România. Scopul este de a revitaliza regiunile mai puțin dezvoltate.
Beneficii: Finanțare nerambursabilă pentru achiziționarea de echipamente, modernizarea infrastructurii și alte investiții necesare pentru demararea afacerii.
Sume disponibile: Pot varia în funcție de proiect, pornind de la 50.000 la 200.000 de euro.
Consultanță și suport: Asistență în elaborarea planurilor de afaceri, acces la rețele de mentorat și formare profesională.
Burse de studiu pentru tinerii din diaspora românească
Obiectiv: Atragerea tinerilor români din diaspora pentru a studia în România și a-i încuraja să se stabilească în țară după terminarea studiilor.
Beneficii:
- Acoperirea costurilor de școlarizare.
- Alocație lunară pentru cheltuieli de trai.
- Cazare gratuită sau subvenționată.
- Asigurare de sănătate.
Eligibilitate: Studenții de origine română din diaspora care doresc să urmeze studii universitare sau postuniversitare în România.
Impact așteptat: Creșterea numărului de tineri români crescuți în afară țării care se hotărăsc să studieze aici, iar apoi se stabilesc în România, contribuind astfel la economia și dezvoltarea țării.
Programe de reinserție a forței de muncă
Obiectiv: Integrarea cetățenilor români care se întorc pe piața muncii din România.
Beneficii:
- Cursuri de reconversie profesională și de formare continuă.
- Suport în găsirea unui loc de muncă prin colaborarea cu agenții de recrutare și companii.
- Stimulente fiscale: Reduceri de taxe și alte beneficii fiscale pentru companiile care angajează cetățeni români reîntorși.
Impact așteptat: Creșterea ratei de angajare a românilor reîntorși și o mai bună adaptare la cerințele pieței locale.
Centre de informare și consiliere
Rețeaua „Info Diaspora”
Obiectiv: Oferirea de informații și consiliere pentru românii din diaspora care doresc să se întoarcă.
Servicii oferite:
- Centre de informare în principalele orașe din România.
- Ghiduri și resurse online despre procesul de reîntoarcere și reintegrare.
- Consiliere juridică și administrativă.
Impact așteptat: Oferirea unui suport comprehensiv pentru românii din diaspora, facilitând procesul de reîntoarcere și reintegrare.
Implementare și Monitorizare
Coordonarea Programului
- Entitate responsabilă: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Economiei și Ministerul Muncii.
- Monitorizare și evaluare: Evaluarea periodică a impactului programului și ajustarea măsurilor în funcție de rezultate și feedback-ul beneficiarilor.
Concluzie
Programul „Întoarcerea Acasă – România” este conceput pentru a oferi sprijin comprehensiv cetățenilor români din diaspora care doresc să se întoarcă în țară. Prin măsuri educaționale, economice și sociale, programul își propune să faciliteze reîntoarcerea și reintegrarea, contribuind astfel la dezvoltarea României.
